Comunicarea depășește cuvintele rostite și scrise. Pentru milioane de persoane surde și cu deficiențe de auz din întreaga lume, limbile semnelor oferă o modalitate naturală și expresivă de a comunica, de a împărtăși idei și de a crea legături cu ceilalți.
Dar știai că limba semnelor nu este universală?
Țări și comunități diferite folosesc limbi ale semnelor diferite, fiecare având propria gramatică, propriul vocabular și propria istorie culturală. Limba semnelor americană, limba semnelor britanică și limba semnelor japoneză, de exemplu, sunt limbi distincte, nu variante ale unui singur sistem global.
La fel ca limbile vorbite, limbile semnelor evoluează în cadrul comunităților și reflectă identitățile și experiențele persoanelor care le folosesc.
În acest articol, vom explora 10 limbi ale semnelor folosite în întreaga lume, unde sunt utilizate în mod obișnuit, ce le face unice și de ce sunt importante pentru comunicarea globală.
10 limbi ale semnelor folosite în întreaga lume, pe scurt
În lume există numeroase limbi ale semnelor distincte. Lista de mai jos prezintă zece limbi ale semnelor importante din diferite regiuni.
| Nr. | Limba semnelor | Abreviere | Principalele regiuni |
|---|---|---|---|
| 1 | Limba semnelor americană | ASL | Statele Unite, unele părți ale Canadei |
| 2 | Limba semnelor britanică | BSL | Regatul Unit |
| 3 | Limba semnelor franceză | LSF | Franța |
| 4 | Limba semnelor japoneză | JSL | Japonia |
| 5 | Limba semnelor chineză | CSL | China |
| 6 | Limba semnelor braziliană | Libras | Brazilia |
| 7 | Limba semnelor indiană | ISL | India |
| 8 | Limba semnelor germană | DGS | Germania |
| 9 | Auslan | Auslan | Australia |
| 10 | Limba semnelor mexicană | LSM | Mexic |
Această listă nu reprezintă un clasament după numărul de utilizatori. Statisticile globale fiabile și direct comparabile sunt limitate, iar varietățile limbilor semnelor pot diferi în interiorul fiecărei țări.
1. Limba semnelor americană (ASL)
Limba semnelor americană, cunoscută în mod obișnuit ca ASL, este una dintre cele mai cunoscute limbi ale semnelor la nivel internațional.
Este folosită în principal de comunitățile de persoane surde din Statele Unite și din unele părți ale Canadei.
ASL are propria gramatică, propriul vocabular și propriile structuri ale propozițiilor, care diferă de engleza vorbită. Este o limbă naturală completă, exprimată prin mișcări ale mâinilor, expresii faciale și poziționarea corpului.
ASL are legături istorice cu limba semnelor franceză, deși cele două au evoluat în limbi distincte.
Ce face limba semnelor americană unică?
- Gramatică independentă: ASL nu urmează cuvânt cu cuvânt gramatica limbii engleze.
- Expresii faciale: Mișcările feței au roluri gramaticale și expresive importante.
- Comunicare vizuală: Configurațiile mâinilor, mișcările și locurile de articulare a semnelor contribuie la sens.
- Identitate culturală: ASL este strâns legată de cultura persoanelor surde și de viața comunității.
ASL este, de asemenea, bine reprezentată în materiale educaționale, videoclipuri online și inițiative de accesibilitate, ceea ce o face familiară multor persoane din afara comunităților de persoane surde.
2. Limba semnelor britanică (BSL)
Limba semnelor britanică este principala limbă a semnelor folosită de comunitățile de persoane surde din Regatul Unit.
Deși atât Statele Unite, cât și Regatul Unit folosesc engleza ca limbă vorbită principală, ASL și BSL sunt distincte și, în general, nu sunt reciproc inteligibile.
O diferență evidentă privește sistemele lor de dactilare. BSL folosește de obicei un alfabet realizat cu două mâini, în timp ce ASL folosește un alfabet realizat cu o singură mână.
Ce face limba semnelor britanică unică?
- Dactilare cu două mâini: BSL folosește ambele mâini pentru alfabetul său manual.
- Gramatică distinctă: Structurile propozițiilor sale diferă de engleza vorbită.
- Variație regională: Semnele pot varia între comunități și regiuni.
- Patrimoniul cultural al persoanelor surde: BSL joacă un rol important în identitatea persoanelor surde din întregul Regat Unit.
BSL este folosită în educație, interpretariat, servicii publice, mass-media și comunicarea cotidiană.
Diferențele sale față de ASL arată de ce limbile semnelor nu ar trebui considerate universale.
3. Limba semnelor franceză (LSF)
Limba semnelor franceză, cunoscută ca Langue des Signes Française sau LSF, este folosită de comunitățile de persoane surde din Franța.
LSF a avut un rol influent în istoria educației în limbile semnelor și în dezvoltarea altor limbi ale semnelor.
Contactul istoric dintre tradițiile franceze de comunicare prin semne și comunitățile de persoane surde din America de Nord a contribuit la dezvoltarea limbii semnelor americane.
Totuși, LSF și ASL sunt limbi separate, cu propriile caracteristici lingvistice.
Ce face limba semnelor franceză unică?
- Influență istorică: LSF are legături cu dezvoltarea mai multor alte limbi ale semnelor.
- Gramatică independentă: Are structuri gramaticale distincte de franceza vorbită.
- Exprimare vizuală: Mișcările mâinilor, expresiile faciale și relațiile spațiale transmit sensul.
- Semnificație culturală: LSF este o parte importantă a vieții comunităților de persoane surde din Franța.
Cunoașterea LSF oferă o perspectivă asupra istoriei educației în limbile semnelor și asupra dezvoltării limbilor vizuale.
4. Limba semnelor japoneză (JSL)
Limba semnelor japoneză este folosită de comunitățile de persoane surde din Japonia.
JSL este o limbă naturală a semnelor, cu propria gramatică și propriile structuri lingvistice. Nu trebuie confundată cu reprezentarea manuală, cuvânt cu cuvânt, a japonezei vorbite.
La fel ca alte limbi ale semnelor, JSL se bazează pe combinații de configurații ale mâinilor, mișcări, expresii faciale și organizare spațială.
Ce face limba semnelor japoneză unică?
- Structură lingvistică distinctă: JSL are tipare gramaticale diferite de japoneza vorbită.
- Expresii non-manuale: Expresiile faciale și alte mișcări contribuie la sens.
- Tradiții comunitare: JSL reflectă istoria și experiențele culturale ale persoanelor surde din Japonia.
- Legături regionale: JSL are legături istorice și lingvistice cu alte câteva limbi ale semnelor din Asia de Est.
JSL joacă un rol important în educație, comunicarea comunitară și accesibilitatea din Japonia.
De asemenea, ilustrează modul în care limbile semnelor se dezvoltă în medii culturale și sociale specifice.
5. Limba semnelor chineză (CSL)
Limba semnelor chineză este un termen general folosit în mod obișnuit pentru varietățile de comunicare prin semne asociate comunităților de persoane surde din China.
China are o populație numeroasă și diversă de persoane surde, iar practicile de comunicare prin semne pot varia de la o regiune la alta.
Limba semnelor chineză nu este pur și simplu mandarina vorbită tradusă în gesturi. Ea include structuri lingvistice naturale care diferă de chineza vorbită și scrisă.
Ce face limba semnelor chineză unică?
- Diversitate regională: Varietățile de comunicare prin semne pot diferi între orașe și comunități.
- Caracteristici lingvistice independente: Comunicarea naturală prin semne nu urmează neapărat ordinea cuvintelor din mandarină.
- Gramatică vizuală: Mișcarea, configurația mâinilor și relațiile spațiale ajută la exprimarea sensului.
- Importanță comunitară: Comunicarea prin semne sprijină comunicarea și identitatea culturală a persoanelor surde din China.
Deoarece practicile chineze de comunicare prin semne sunt diverse, cei care învață ar trebui să țină cont de varietatea regională sau de comunitatea cu care doresc să comunice.
6. Limba semnelor braziliană (Libras)
Limba semnelor braziliană, cunoscută în mod obișnuit ca Libras, este folosită pe scară largă de comunitățile de persoane surde din Brazilia.
Denumirea sa în portugheză este Língua Brasileira de Sinais.
Libras este recunoscută oficial în Brazilia ca mijloc de comunicare și exprimare. Are propria gramatică și propriul vocabular și este distinctă de portugheza vorbită.
Libras are, de asemenea, legături istorice cu limba semnelor franceză.
Ce face limba semnelor braziliană unică?
- Recunoaștere oficială: Libras are un statut juridic consacrat în Brazilia.
- Gramatică independentă: Nu este o versiune a portughezei exprimată prin semne.
- Importanță educațională: Libras este folosită în educația persoanelor surde și în serviciile de accesibilitate.
- Identitate culturală: Este strâns legată de comunitățile de persoane surde din Brazilia.
Libras este folosită în școli, servicii publice, interpretariat, mass-media și comunicarea cotidiană.
Recunoașterea sa evidențiază importanța susținerii limbilor semnelor ca limbi naturale complete.
7. Limba semnelor indiană (ISL)
Limba semnelor indiană este folosită de comunitățile de persoane surde din întreaga Indie.
India are o diversitate lingvistică considerabilă, numeroase limbi vorbite fiind folosite în diferite state și regiuni.
Limba semnelor indiană oferă un mijloc important de comunicare în cadrul comunităților de persoane surde, în ciuda diferențelor dintre limbile vorbite în jurul lor.
Există și variații regionale în cadrul comunităților indiene care comunică prin semne.
Ce face limba semnelor indiană unică?
- Comunicare între regiuni: ISL sprijină comunicarea dintre persoanele surde din medii lingvistice diferite.
- Variație regională: Semnele și practicile de comunicare prin semne pot varia pe teritoriul Indiei.
- Gramatică independentă: ISL are structuri lingvistice distincte de hindi, engleză și alte limbi indiene vorbite.
- Importanță educațională: Joacă un rol important în educația persoanelor surde și în accesibilitate.
ISL demonstrează cum o limbă a semnelor poate conecta comunități dintr-o țară în care se vorbesc numeroase limbi diferite.
8. Limba semnelor germană (DGS)
Limba semnelor germană, cunoscută ca Deutsche Gebärdensprache sau DGS, este folosită de comunitățile de persoane surde din Germania.
DGS este o limbă naturală distinctă, cu propria structură gramaticală și propriul vocabular.
Diferă de germana vorbită și nu trebuie confundată cu sistemele concepute pentru a reprezenta manual cuvintele germane.
Ce face limba semnelor germană unică?
- Sistem lingvistic independent: DGS are o gramatică diferită de cea a germanei vorbite.
- Gramatică spațială: Spațiul de articulare a semnelor poate fi folosit pentru a exprima relații între persoane și obiecte.
- Expresii faciale: Elementele non-manuale contribuie la sensul gramatical.
- Recunoaștere juridică: DGS este recunoscută prin lege în Germania.
DGS sprijină comunicarea în educație, servicii publice, medii profesionale și viața cotidiană.
Recunoașterea sa reflectă importanța accesibilității lingvistice pentru comunitățile de persoane surde.
9. Auslan (limba semnelor australiană)
Auslan este principala limbă a semnelor folosită de comunitățile de persoane surde din Australia.
Numele Auslan provine din Australian Sign Language.
Auslan are legături istorice cu limba semnelor britanică și aparține aceleiași familii mai largi de limbi ale semnelor ca BSL și limba semnelor neozeelandeză.
Totuși, Auslan și-a dezvoltat propriul vocabular, propriile variații regionale și propriile caracteristici culturale.
Ce face Auslan unică?
- Legături istorice: Auslan este înrudită cu limba semnelor britanică.
- Dactilare cu două mâini: Alfabetul său manual este strâns înrudit cu sistemul BSL.
- Variație regională: Unele semne diferă între comunitățile australiene.
- Identitate culturală: Auslan are un rol central în identitatea și comunicarea multor australieni surzi.
Auslan este folosită în educație, interpretariat, evenimente comunitare, mass-media și servicii publice de accesibilitate.
Dezvoltarea sa demonstrează cum limbile semnelor înrudite pot evolua diferit de la o țară la alta.
10. Limba semnelor mexicană (LSM)
Limba semnelor mexicană, cunoscută ca Lengua de Señas Mexicana sau LSM, este folosită de comunitățile de persoane surde din Mexic.
LSM este o limbă naturală cu propriile structuri gramaticale și propriul vocabular.
Deși spaniola este limba vorbită dominantă în Mexic, LSM nu este pur și simplu o reprezentare vizuală a spaniolei.
De asemenea, este distinctă de limba semnelor americană, în ciuda proximității geografice dintre Mexic și Statele Unite.
Ce face limba semnelor mexicană unică?
- Gramatică independentă: LSM are structuri lingvistice diferite de spaniola vorbită.
- Vocabular distinct: Semnele sale nu sunt identice cu cele folosite în ASL.
- Diversitate regională: Există unele variații între comunitățile mexicane care comunică prin semne.
- Importanță culturală: LSM sprijină comunicarea și identitatea persoanelor surde din Mexic.
LSM joacă un rol important în educație, interpretariat și comunicarea în cadrul comunităților mexicane de persoane surde.
Este limba semnelor universală?
Una dintre cele mai răspândite concepții greșite despre limba semnelor este că toți oamenii din lume folosesc același sistem.
În realitate, nu există o singură limbă universală a semnelor.
Țări și comunități diferite și-au dezvoltat propriile limbi ale semnelor, la fel cum limbile vorbite s-au dezvoltat în regiuni diferite.
De exemplu, limba semnelor americană și limba semnelor britanică sunt distincte, chiar dacă engleza este vorbită pe scară largă în ambele țări.
În mod similar, limba semnelor japoneză și limba semnelor braziliană au structuri lingvistice și vocabulare diferite.
Există și o formă de comunicare internațională prin semne, numită în mod obișnuit International Sign, care este folosită la unele evenimente internaționale ale persoanelor surde și în comunicarea transfrontalieră.
Totuși, International Sign nu este o limbă maternă universală a semnelor care înlocuiește numeroasele limbi naturale ale semnelor folosite în întreaga lume.
Înțelegerea acestor diferențe este esențială pentru o comunicare respectuoasă și eficientă.
Cum funcționează limbile semnelor?
Limbile semnelor sunt limbi naturale complete care folosesc forme vizuale și corporale de exprimare, în loc să se bazeze în principal pe sunet.
Ele combină mai multe caracteristici lingvistice importante.
1. Configurațiile mâinilor
Forma mâinii poate contribui la sensul unui semn.
2. Mișcările mâinilor
Mișcările și direcțiile diferite pot distinge semnele sau pot exprima informații gramaticale.
3. Locul de articulare a semnelor
Poziția unui semn în raport cu corpul sau în spațiul de articulare poate influența sensul acestuia.
4. Expresiile faciale
Expresiile faciale pot exprima emoții, întrebări, distincții gramaticale și alte informații.
5. Poziția corpului și relațiile spațiale
Mișcările corpului și folosirea spațiului pot comunica relații, acțiuni și referiri la persoane sau obiecte.
Aceste caracteristici funcționează împreună pentru a crea limbi complexe și expresive, capabile să abordeze subiecte cotidiene, idei abstracte și teme specializate.
De ce sunt importante limbile semnelor?
Limbile semnelor joacă un rol vital în comunicare, educație, identitate culturală și accesibilitate.
Ele le permit multor persoane surde să comunice în mod natural și să participe pe deplin la viața comunităților lor.
1. Sprijină comunicarea accesibilă
Limbile semnelor oferă un mijloc important de comunicare pentru persoanele surde care le folosesc.
2. Promovează educația incluzivă
Accesul la limba semnelor poate sprijini învățarea, participarea la activitățile din clasă și dezvoltarea limbajului.
3. Păstrează cultura persoanelor surde
Limbile semnelor transmit tradiții comunitare, experiențe comune și identitate culturală.
4. Îmbunătățesc accesul la serviciile publice
Interpretariatul în limba semnelor și comunicarea accesibilă pot ajuta oamenii să beneficieze de servicii medicale, educaționale, juridice și guvernamentale.
5. Încurajează incluziunea socială
O mai bună cunoaștere a limbilor semnelor poate reduce barierele de comunicare și poate promova respectul pentru diversitatea lingvistică.
Recunoașterea limbilor semnelor ca limbi naturale este o parte importantă a susținerii accesibilității și a participării egale.
Cum să alegi o limbă a semnelor pe care să o înveți
Dacă te interesează să înveți o limbă a semnelor, alegerea celei potrivite depinde de locul în care te afli, de comunitate și de obiectivele tale de comunicare.
Ține cont de locul în care te afli
Învățarea limbii semnelor folosite de comunitățile de persoane surde din țara sau regiunea ta este adesea cel mai practic punct de plecare.
Gândește-te cu cine vrei să comunici
Dacă ai prieteni, colegi sau membri ai familiei care folosesc o anumită limbă a semnelor, învățarea acelei limbi te poate ajuta să comunici mai eficient.
Caută oportunități de învățare în cadrul comunității
Cursurile și resursele create sau predate de persoane surde care folosesc limba semnelor pot oferi perspective lingvistice și culturale valoroase.
Înțelege că limbile semnelor diferă
Învățarea ASL nu înseamnă automat că poți comunica fluent cu cineva care folosește BSL, JSL sau o altă limbă a semnelor.
Exersează regulat
La fel ca limbile vorbite, limbile semnelor necesită practică constantă, interacțiune și expunere la comunicarea naturală.
Învățarea unei limbi a semnelor poate fi o modalitate semnificativă de a dezvolta noi abilități de comunicare și de a înțelege mai bine comunitățile de persoane surde.
Concluzie
Limbile semnelor sunt o parte esențială a diversității lingvistice a lumii.
Limba semnelor americană, limba semnelor britanică, limba semnelor franceză, limba semnelor japoneză, limba semnelor chineză, limba semnelor braziliană, limba semnelor indiană, limba semnelor germană, Auslan și limba semnelor mexicană joacă toate roluri importante în comunitățile lor.
Deși au în comun caracteristici ale comunicării vizuale, fiecare are propriile structuri lingvistice, propria istorie și propria semnificație culturală.
Înțelegerea acestor diferențe ajută la combaterea concepției greșite că limba semnelor este universală.
Indiferent dacă te interesează accesibilitatea, învățarea limbilor sau schimbul cultural, explorarea limbilor semnelor oferă o oportunitate valoroasă de a aprecia numeroasele moduri în care oamenii comunică în întreaga lume.
